Autor: Cristina Păiuşan-Nuică.

Melina Mercouri s-a născut în 1925, într-o familie de politicieni, bunicul fiind primar al Atenei, iar tatăl Ministru al Ordinii Publice.

Copil fiind şi-a dorit să ajungă actriţă. A urmat Şcoala Naţională de Artă Dramatică, iar apoi s-a alăturat echipei Teatrului Naţional Grec. O actriţă muncitoare şi cu har, cu toate că situaţia îi permitea să fie o răsfăţată a sorţii, provenind dintr-o familie avută şi căsătorindu-se de foarte tânără, la 20 de ani, cu un bogat proprietar de terenuri. Melina a ales munca şi scena, iar primul mare succes l-a avut în 1949, interpretând-o pe Blanche DuBois în Un tramvai numit dorinţă a lui Tennessee Williams.  

Plecarea la Paris i-a schimbat viaţa tinerei actriţe. Aici i-a cunoscut pe Jean Cocteau şi Jean-Paul Sartre. A jucat în teatrele pariziene şi a făcut parte din boema pariziană. Dar Grecia natală a chemat-o la ea, astfel că în 1953 s-a întors la Atena, la Teatrul Kotopouli unde a strălucit în Macbeth.

A jucat în primul ei film în 1955, Stella, în regia lui M. Kakoyannis, pentru care a primit premiul special al Festivalului de la Cannes.

Întâlnirea cu regizorul Jules Dassin a transformat-o pe frumoasa grecoaică într-un star internaţional. Cu acesta şi-a împărţit şi viaţa, până la sfârşit, şi cariera. Afirmarea internaţională a venit cu filmul Never on Sunday (1960) unde a jucat alături de J. Dassin, care a şi regizat filmul. S-a întors în 1960 la Cannes unde a primit premiul pentru cea mai bună actriţă.

A urmat o perioadă de muncă şi triumf, atât ca actriţă de film, cât şi de teatru. Filme ce au făcut istorie sunt:  Phaedra (1962), Topkapi (1964).

Melina Mercouri a devenit grecoaica cea mai cunoscută, o actriţă respectată şi îndrăgită în întreaga lume, mândră de originea şi naţiunea sa. S-a întors mereu la Atena pentru a jucat în faţa propriului popor în Opera de trei parale, dar şi în tragediile greceşti: Medeea şi Orestia.

Cariera de cântăreaţă a rămas în umbra celei de actriţă.

Implicarea politică

În 1967, la Atena o juntă militară dădea o lovitură de stat şi abolea democraţia. Acest abuz a determinat-o pe Melina Mercouri să se implice în militantismul politic.

A reacţionat imediat şi vehement împotriva juntei coloneilor, a început o campanie internaţională de proteste, călătorind în toata lumea şi informând opinia publică cu privire la abuzurile şi privarea de democraţie pe care o trăia poporul grec.

A fost vocea cea mai cunoscută a Greciei care a protestat împotriva abuzului şi a terorii, contribuind la izolarea politică internaţională a regimului coloneilor. În Grecia, i-a fost retrasă cetăţenia și i-a fost confiscată toată averea.

A impresionat o lume întreagă prin reacţia sa în momentul în care a aflat că i-a fost retrasă cetăţenia greacă, spunând: M-am născut grecoaică, o să mor grecoaică! Domnul Pattakos s-a născut fascist şi va muri fascist!

Regimul dictatorial instalat la Atena a înţeles să reacţioneze dur împotriva unei actriţe cunoscute şi admirate, mândră de originea şi naţiunea sa. A organizat atacuri teroriste împotriva Melinei Mercouri, o tentativă de asasinat având loc la Genoa, în Italia. Această reacţie a făcut să crească prestigiul şi credibilitatea Melinei Mercouri.

Ea a organizat turnee europene în care a ţinut discursuri împotriva dictaturii, a cântat şi a străbătut oraşele Europei, protestând împotriva abuzurilor la care era supus poporul grec. A înregistrat patru discuri în Franţa, dintre care unul cu muzică grecească, făcând cunoscută cauza Greciei în întreaga lume.

A devenit simbolul luptei pentru libertate şi pentru democraţie în Grecia. O mare actriţă care a înţeles că în acele momente dificile era timpul implicării civice, al protestelor şi al presiunilor pentru înlăturarea unui regim abuziv, impus şi menţinut cu arma în mână.

A contribuit, prin activitatea sa militantă, la înlăturarea juntei militare, iar odată înlăturat acest regim, în 1974, s-a întors în Grecia şi a devenit membru fondator al Mişcării Socialiste Panelenice – PASOK, un partid de centru-dreapta. A devenit membru al Comitetului Central al PASOK şi raportor al Secţiei Culturale, a luptat pentru ridicarea femeii şi implicarea acesteia în viaţa politică. Nu a fost aleasă la prima încercare în Parlamentul elen (1974), ci abia în 1977 când a obţinut cel mai mare număr de voturi din întreaga Grecie.

Ministru al Culturii   

În 1981, odată cu venirea la putere a PASOK, Melina Mercouri a ajuns prima femeie Ministru al Culturii din Grecia. A fost ministru al Culturii timp de două mandate până în 1989. În timpul ministeriatului său a promovat ţara, cultura, istoria, folosindu-şi notorietatea.

A militat pentru restituirea patrimoniului luat Greciei, mai ales pentru aducerea în ţară a sculpturilor Partheonului şi ale altor construcţii de pe Acropole ce fuseseră luate cu un secol şi jumătate în urmă și care au ajuns în colecţile British Museum.

Noua Grecie, trecută prin dictatură şi lovituri de stat militare trebuia să renască prin cultură, tradiţie şi prin turism. Ministrul Melina Mercouri a organizat o competiţie internaţională pentru construirea unui Nou Muzeu al Acropolelor care să găzduiască comorile Acropolelor.    

Marea actriţă s-a implicat într-un generos proiect european – existenţa an de an a unui oraş european al culturii (devenit apoi Capitala culturală europeană), proiect propus în 1983. Atena a fost în 1985 primul oraş european al Culturii.

A fost, de asemenea, o vizionară a politicii europene. Încă din 1988 a propus o mai strânsă cooperare culturală cu statele din Estul Europei, proiect ce a debutat în 1989 când s-a organizat Luna Culturii Europene în ţările est-europene.    

Din iniţiativa ei s-au organizat expoziţii cu vestigiile civilizaţiei greceşti în întreaga lume, astfel, promovându-şi ţara şi valorile ei universale.

A realizat importanţa dăinuirii prin cultură, tradiţie şi respectarea trecutului. A dorit realizarea unui Muzeu în aer liber al vechii Grecii, unde atât grecii, cât şi turiştii să se poată bucura de istoria Atenei.

Primele programe culturale sociale au fost realizate în timpul ministeriatului său, astfel cetăţenii greci având acces gratuit la muzee şi complexe arheologice, la manifestări culturale organizate în vechile agora. Un popor sărac şi încercat de vremuri putea fi ridicat uman şi moral prin cultură. Deceniile ce au urmat i-au dat dreptate.       

După pierderea alegerilor de către PASOK, în 1990, Melina Mercouri a candidat pentru primăria Atenei, dar în mod neașteptat pentru o personă publică de alura sa și care a făcut atât de multe pentru greci și atenieni deopotrivă a pierdut alegerile. Și-a dorit să fie primar al Atenei și în memoria bunicului său patern, Spiridon Mercouris, unul dintre cei mai importanți primari ai Atenei la începutul secolului XX, dar nu a putut continua tradiția familiei.

În ultimii ani de viață a redevenit Ministru al Culturii, iar marele proiect al acestui mandat neterminat a fost crearea unui parc cultural pe țărmul Mării Egee care să protejeze și să pună în valoare cultura greacă, să lege educația contemporană a grecilor şi a turiştilor de civilizația greacă, de frumuseţea şi valorile sale.  

Mandatul Melinei Mercouri a rămas deschis pentru generaţiile viitoare, o parte din iniţiativele sale culturale şi educaţionale fiind puse în faptă în anii ’2000. A avut parte de funerarii naţionale în 1994, când s-a „mutat” în primul cimitir al Atenei.

Melina Mercouri a rămas în memoria grecilor, dar şi a întregii lumi ca fiind personalitatea feminină a Greciei contemporane, ce întruchipa: frumuseţea, talentul şi implicarea politică şi civică.