Pe 8 decembrie 1973 nava comercială „Dâmboviţa” se scufunda în apropierea coastei franceze. Prezentăm nota ministrului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor privind accidentul, precum şi discuţiile pe seama acestui subiect din cadrul unei şedinţe a Comitetului Central.

„Notă nr. 1584 din 30 aprilie 1974

Cu privire la împrejurările şi cauzele care au dus la scufundarea navei „Dîmboviţa”.

În dimineaţa zilei de 8 decembrie 1973, nava „Dîmboviţa” din compunerea flotei maritime de transport s-a scufundat la aproximativ 30 de mile marine nord de coasta franceză, la ieşirea din Canalul Mînecii, după o luptă de 36 de ore cu o furtună deosebit de puternică.

Cu toate măsurile luate de echipaj, situaţia navei s-a agravat progresiv, pînă la pericolul unei scufundări iminente. Din această cauză echipajul a fost nevoit să abandoneze nava, fiind salvat de navele sosite la faţa locului pentru a da ajutor.

Încercarea de a salva nava, cu ajutorul unui vas salvator olandez, care să o remorcheze la coasta franceză, nu a reuşit. După 5 ore de remorcaj nava „Dîmboviţa” s-a răsturnat şi s-a scufundat la o adîncime de 97 metri.

Pentru salvarea navei şi încărcăturii Comandamentul flotei maritime şi al marinei civile au cerut autorităţilor maritime din zonă concursul pentru asistenţă.

Prin ordinul Ministerului transporturilor şi Telecomunicaţiilor s-a institutit o comisie care a anchetat împrejurările şi cauzele naufragiului, stabilind următoarele:

• Nava „Dîmboviţa” a fost încărcată cu 7.146 tone bare oţel şi colaci fier beton în portul Rotterdam şi a plecat din acest port cu destinaţia Istanbul în ziua de 6 decembrie 1973;
• Stivuirea mărfurilor în magazii precum şi încărcarea şi legarea mărfii de pe punte au fost executate normal, din punct de vedere al siguranţei navei;
• Calculele de stabilitate a navei, efectuate de comandant indicau că nava după terminarea încărcării se găsea în condiţii normale. Verificările făcute de către comisia de anchetă au confirmat justeţea calculului de stabilitate întocmit de comandant;
• În dimineaţa zilei de 8 decembrie 1973, la ieşirea din Canalul Mînecii, condiţiile hidrometeorologice de navigaţie au devenit deosebit de grele. Nava a fost supusă acţiunii vîntului puternic (90 km/oră) şi valuri de peste 8 – 9 metri.

Acţiunea a două valuri deosebit de puternice, succedate la un interval de timp neobişnuit de scurt a determinat înclinarea bruscă şi excesivă a navei  şi a declanşat acţiunea unor factori negativi şi anume:

• Deplasarea laterală a mărfii în magazii ca urmare a naturii acesteia;
• Scurgerea cu greutate a apei îmbarcată pe punte;
• Proprietatea constructivă a navei de a se înclina uşor sub efectul vînturilor şi a valurilor şi revenirea ei în poziţia dreaptă, la încetarea acestora.

După înclinarea puternică a navei la stînga şi întîrzierea revenirii ei, sub acţiunea factorilor indicaţi mai sus, s-a produs o modificare a centrului de greutate a navei încărcate, cu efectul înclinării ei permanente în partea stîngă.

Acţiunea celor două valuri a fost imprevizibilă pentru comandant  iar măsurile luate de acesta în condiţiile create, ca şi orice alte măsuri care ar fi fost posibile de întreprins la bord, nu puteau să preîntîmpine pierderea navei.

Biroul Executiv al Colegiului de conducere al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, la data de 26 ianuarie 1974, a aprobat concluziile raportului comisiei de anchetă.

Nava a fost asigurată la ADAS la valoarea de 3.972.000 $, plata despăgubirilor către flota maritimă urmînd a se face în lei. ADAS s-a asigurat pentru riscuri la societăţi de asigurare din vest, de la care urmează să încaseze în valută liberă circa 3.400.000 $.

ADAS a virat comandamentului flotei maritime suma de lei 72.220.000. Au mai fost primiţi 24.300 $ pentru despăgubirea efectelor personale ale echipajului de la clubul U.K.P & I. de la Londra. Comandamentul flotei maritime a introdus acţiune în arbitraj la Londra pentru recuperarea a 90% din valoarea navlului, respectiv circa 100.000 $.

Marfa fiind asigurată de către proprietar la societăţi de asigurare din vest , despăgubirea nu intră în sarcina flotei maritime.

Pentru a preîntîmpina pe viitor asemenea accidente de navigaţie şi a reduce riscurile în accidentele maritime, au fost prevăzute o serie de măsuri care se referă la: asigurarea unui corp de specialişti care să dea asistenţă şi îndrumare în cazuri deosebite; verificarea pregătirii întregului personal navigant; perfecţionarea pregătirii comandanţilor de nave; completarea materialelor documentare necesare exploatării navelor şi conducerii navigaţiei în siguranţă; îmbunătăţirea programelor de învăţămînt de specialitate la Institutul de marină “Mircea cel Bătrîn”.

În scopul aprobării înlocuirii navei scufundate cu altă navă cumpărată din fondurile primite de la asigurare, s-a întocmit un proiect de hotărîre, care a fost înaintat la organele de sinteză pentru aprobare.

În acelaţi timp a fost prospectată piaţa, obţinîndu-se oferte care sunt în curs de analiză.

Ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor

Traian Dudaş

Discuţiile în cadrul Comitetului Central

Tov. Nicolae Ceauşescu:

Este aici o notă care se referă la scufundarea navei Dîmboviţa, numai că din notă reiese că de vină este nava.

Tov. Emil Drăgănescu: La vremea respectivă am analizat de două ori cu comisia de anchetă – care, între altele nu cuprindea pe nimeni de la transporturi – ce s-a întîmplat cu nava aceasta. Se pare că de vină sunt cele două valuri consecutive. Noi ne-am întrebat aşa: de ce nava s-a scufundat şi altele nu s-au scufundat?

Se pare că la această întrebare nu au avut cum să răspundă. De fapt, părerea mea, încărcătura nu a fost bine aşezată, nişte foi de laminate şi sîrmă şi cînd a venit primul val a înclinat nava, apa a intrat prin gurile de vizitare şi al doilea val nu a făcut decît să o scufunde. Nava aceasta, este adevărat, are o sensibilitate – este sovietică – dar nici una din acest gen nu a avut probleme de felul acesta.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Problema este că de vină este comandantul navei şi trebuie să fie sancţionat. Aceasta este o lege în marină. Aici chestiunea este pusă cam aşa: tot plăteşte ADAS-ul!

Problema este că de vină este comandantul navei şi trebuie să fie sancţionat. Aceasta este o lege în marină. Aici chestiunea este pusă cam aşa: tot plăteşte ADAS-ul! N. Ceauşescu

Tov. Emil Drăgănescu: Despăgubiri se vor plăti cam pentru 90% pentru că nava a fost asigurată, dar, problema este că timp de 7 – 8 luni noi nu avem această capacitate de transport.

Şeful comisiei este unul Bălăleanu, căpitan cu experienţă, şi l-am întrebat dacă el ar fi putut să o aducă în ţară. El spunea că nici el nu ar fi adus-o.  Se spune că au fost două valuri, dar de ce nu s-au scufundat şi altele. Dacă noi am da dispoziţii ca în caz de furtună să se stea în port, atunci s-ar întîrzia mult pentru că atunci cînd ar fi furtună ar rămîne pe loc.

Tov. George Macovescu: Din telegramele de la ambasadă, eu nu mă prea pricep, se spune că au fost două valuri consecutive, dar golful Biscaya este cunoscut. Cele două valuri au venit acolo însă din ce am văzut eu, se pare că marfa nu era aranjată bine.

Tov. Emil Drăgănescu: Încărcarea a fost făcută aşa cum trebuie de o companie olandeză, şi încă sub supravegherea noastră, sunt procesele verbale.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Totuşi, a durat 10 ore şi a fost remorcat. Oricum, nu se poate considera că, comandantul  navei a făcut tot ce se putea face.

Tov. Manea Mănescu: Comandantul navei nu poate fi scos în afară de orice vină, dar trebuie văzut să nu pierdem asigurarea.

Tov. Emil Drăgănescu: S-a făcut o comisie de anchetă.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să se vadă ce drepturi are tribunalul maritim.

Tov. George Macovescu: La noi nu mai există.

Tov. Emil Drăgănescu: Au ei un comandament.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu comandament.

Tov. Emil Bodnăraş: Înainte era un tribunal militar.

Tov. Emil Drăgănescu: Chestiunea este că 7 – 8 luni nu vom avea aceste nave şi cînd se vor asigura navele se va cere o taxă mai mare pentru că s-au văzut aceste scufundări.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aceasta înseamnă că este o slabă pregătire, o slabă disciplină. Trebuie să vedem un program de măsuri pentru a face ordine aici, pentru că aici sunt lucruri  care nu sunt în ordine.

Tov. Emil Drăgănescu: Cînd am făcut ancheta pe această linie am mers şi noi.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Comandantului trebuie să-i fie luat dreptul de a comanda un timp. Să i se dea un avertisment. Oricum, trebuie să tragem nişte concluzii şi pe urmă strânşi ceilalţi, discutat şi tras toate concluziile şi măsurile de instruire mai temeinice. În cincinalul următor vom face un număr foarte mare de nave; trebuie să vedem în general, să grăbim acest program de instruire. El trebuie să aibă doi ani, să lucreze pe alte nave, până când să dăm navele în primire.

Tov. Emil Drăgănescu: La Ministerul Transporturilor nu căile ferate ridică problema, nici poşta, ci navigaţia aceasta, legată de pregătirea cadrelor.

Tov. Nicolae Ceauşescu:Să vină programul la noi şi să-l vedem”.

(…) Dosar 46/ 1974, CC al PCR Cancelarie