Cum a ajuns Napoca lângă… Cluj

Autor: Cezar Petre Buiumaci.

În şedinţa 15 octombrie 1974, cu prilejul împlinirii a 1850 ani de la ridicarea aşezării Napoca la rangul de municipiu, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. aproba adăugarea la denumirea municipiului Cluj „străvechea denumire Napoca”, orașul urmând a se numi Cluj-Napoca.

Iată cum argumenta Nicolae Ceauşescu această modificare în cadrul discuţiilor şedinţei:

„Tovarăşi, Clujul sărbătoreşte 1850 de ani de la proclamarea sa ca municipiu.

Mâine (16 Octombrie) vrem să facem acolo o festivitate şi este bine, cu această ocazie, să-i adăugăm şi denumirea de Napoca şi atunci se va numi Cluj-Napoca. Ce părere aveţi?

Tov. Emil Drăgănescu:

Este bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

După cum se ştie, Napoca este o denumire dacă.

Tov. Leonte Răutu:

Este o denumire dată de romani, de legiunile romane.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

După datele pe care le-am primit eu reiese că Napoca este o denumire dacă. După datele date de istorici mi s-a spus că este o denumire dacă, iar romanii au păstrat-o. Deci, propunem o denumire dacă şi una romană.

Tov. Elena Ceauşescu:

 Nu este mai bine să nu legăm: Cluj-Napoca? Şi mie mi se pare că este o denumire romană; să nu fie amândouă romane.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

Indiferent dacă este romană, tot îi dăm această denumire.   

Tov. Manea Mănescu:

Până acum noi ştiam că Napoca este o denumire dată Clujului de romani.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

Aşa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană.

În timpul dacilor – aşa se spune în documentul care îl am eu – aşezarea Napoca îşi păstrează acelaşi nume şi în timpul stăpânirii romane şi în anul 124 Napoca este declarat municipiu de către împăratul Hadrian, şi alături de această localitate a fost un sat populat de romani care i-au dat numele latin Clusum.

Aşa sunt cel puţin datele istoricilor; dacă voi le-ați copiat bine?

Tov. Ştefan Bîrlea:

Cu siguranţă.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

Aşa că păstrăm denumirea de Cluj, care era dată de romani şi denumirea veche, Napoca, care este dacă.

Tov. Leonte Răutu:

Nu îmi dau seama ce câştigam dând această denumire. Şi Parisul înainte s-a numit Luteţia şi nu i s-a dat şi această denumire.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

Buda şi Pesta nu este la fel?

Tov. Leonte Răutu:

Au fost două oraşe.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

Oamenii o vor.

Tov. Elena Ceauşescu:

Mult nu câştigăm.

Tov. Leonte Răutu:

Să nu mai vină şi alţii.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

Nu este o regulă.

Tov. Constantin Băbălău:

Drobeta – de exemplu – a intrat foarte repede în vocabularul oamenilor.

Tov. Emil Drăgănescu:

Să fim de acord.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

Deci, să-i spunem Cluj-Napoca.

Tov. Maxim Berghianu:

Au şi Hotelul Napoca.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

Asta reaminteşte că acum 2000 de ani acolo a existat o civilizaţie şi nu a fost adusă de vânt.

Tov. Emil Drăgănescu:

Are o semnificaţie deosebită.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

Ce spuneţi, sunteţi de acord?

Tov. Emil Drăgănescu:

Este foarte bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

Deci rămâne aşa: Cluj-Napoca. Sunteţi de acord?

(Toţi tovarăşii sunt de acord)”1.

NOTE

  1. ANIC, fond CC al PCR – Cancelarie, Dosar nr. 111/1974, ff. 59 – 60.