Monumentul Confederaţiei

Toată lumea ştie de grandiosul ansamlu de la Muntele Rushmore, ce-i reprezintă pe preşedinţii americani Washington, Franklin, Lincoln şi Theodore Roosevelt. Mai puţin cunoscut este însă Memorialul Confederaţiei – cel mai mare basorelief din lume – sculptat în peretele muntelui Stone, din Georgia. Acesta îi reprezintă pe liderii Conferderaţiei Sudiste: Jefferson Davis, Robert E. Lee şi Thomas „Stonewall” Jackson (toţi trei călare). Întreaga suprafaţă sculptată se întinde pe circa 12.000 mp, la o înălţime de 120 de metri; basorelieful efectiv are lăţimea de 58 metri şi înălţimea de 13 metri.

Iniţiativa realizării monumentului a aparţinut organizaţiei „Fiicele Confederaţiei”, care au primit în 1916 acceptul familiei Vanable, care deţinea muntele Stone, de a face sculptura în partea de nord. Iniţial era vorba de realizarea unei sculpturi a generalului Lee, pentru care a fost angajat sculptorul Gutzon Borglum (cel care avea să facă şi complexul de la Muntele Rushmore). Borglum, care era din nord,  a venit cu ideea adăugării celorlalte personaje, precum şi a unui număr de soldaţi, el dorind să dea monumentului semnificaţia reconcilierii dintre nord şi sud. Abia în 1923 a fost început lucrul, după ce Borglum a realizat un proiector cu ajutorul căruia a proiectat imaginea la scară 1-1 a sculpturii pe peretele de granit al muntelui. Borglum a renunţat în 1925, din cauza implicării tot mai mari în proiect a Ku Klux Klanului, a distrus machetele şi a plecat din Georgia.  Până în 1928 operaţiunile au fost coordonate de Augustus Lukeman. Sistate timp de 30 de ani, lucrările au fost reluate după ce parlamentul statului Georgia a cumpărat muntele Stone. Sculptorii Walter Hancock şi Roy Faulkner au terminat monumentul, care a putut fi admirat în întregime în 1972.

Până aici numai de bine. Numai că…

Muntele Stone este strâns legat de activitatea organizaţiei rasiste şi xenofobe Ku Klux Klan. După o perioadă de declin, Klanul a revenit în forţă în deceniul al doilea al secolului XX. Două evenimente au contribuit la acest  lucru: lansarea filmului „Naşterea unei naţiuni”, de D.W. Griffith, care glorifica activitatea organizaţiei, şi linşajul evreului Leo Franck, acuzat de asasinarea unei fetiţe de 13 ani. În noiembrie 1915 pe muntele Stone a avut loc ceremonia „renaşterii” Klanului, sub conducerea lui William J. Simmons. Ulterior, Klanul a primit, de la proprietarul Samuel Venable, dreptul nelimitat de a folosi muntele. KKK – ul s-a implicat în procesul de strângere de fonduri pentru monument, pe care îl vedea ca pe un simbol al segregaţiei şi supremaţiei rasei albe. Chiar şi în anii 60, când lupta pentru drepturile civile ale populaţiei de culoare era în toi, s-au manifestat astfel de sentimente vizavi de acest monument. La un moment dat se avea în vedere realizarea unei noi scuplturi, pe partea de sus, care să-l reprezinte pe Martin Luther King.